h1

Sa stie lumea

15 Iunie 2009

Am luat o pauza cu „Cele 100 de minuni ale lumii” deoarece am dat cartea cu imprumut. De indata ce imi va fi inapoiata promit ca voi continua.

Diana stiu ca tu citesti astea. Pentru tine nu o sa renunt chiar daca o sa imi tocesc degetele de la atata scris 😛

h1

Am revenit

15 Iunie 2009

A trecut ceva timp de cand nu am mai scris si principalul motiv e ca nu am avut net. Mi-au taiat astia de la Orange semnalul la cartela si nu am avut timp sa merg sa o schimb. Dar am avut oricum o perioada incarcata de distractie. De mult nu am mai avut atatea iesiri pe afara intr-un timp atat de scurt. Si ca sa inteleaga lumea o sa scriu detaliat(pentru putinii oameni care vor sa stie ce am facut eu :P)
A venit din Italia sora baiatului care sta in gazda la noi(adica eu, fra si matusa). A stat o saptamana jumate aici. E cu 7 ani mai mare decat mine, adica are 28. Se apropia Ruga de la sat(Silagiu) si trebuia sa onoram lumea cu prezenta noastra 😛 asa ca 2 zile au fost destinate shoppingului. Am acumulat atata oboseala ca abia mai puteam sta in picioare(la mine 2 ore de shopping sunt mai mult decat suficiente :D). Asa, am fost la Ruga, ne-am distrat, am dansat, ne-am distrus picioarele. Noaptea tarziu am ajuns in Timisoara si ne-am indreptat spre Lepa Brena si spre bucuria mea era gol(zic bucuria ca ma dureau ingrozitor picioarele dupa cateva ore bune de stat si de jucat pe tocuri) si atunci am luat-o spre casa. Ne-am odihnit si ziua urmatoare iar la shopping. Seara la Ruga. Distractie maxima si hohote de ras. Apoi in Timi la Lepa Brena unde a urmat o betie pe cinste :P(se mai intampla cateodata, dar foarte rar). Ziua urmatoare iar la Lepa Brena(fara betie :P) si duminica la Rodica Olaru(tot la lautari, dar in alta parte). Si in weekend-ul urmator tot la lautari 😛 A fost distractie din plin. De la atatea vizite la lautari am ajuns sa cant prin casa :D(nu am fost niciodata la lautari inainte). Capitol incheiat.

Sunt bucuroasa. Chiar fericita. Aveam o dorinta arzatoare. De fapt erau doua. Dar Steaua nu si-a revenit spectaculos asa cum ma asteptam(sau cum visam eu sa se intample). Deci, o dorinta spulberata. Dar a ramas cealalta dorinta care mi s-a indeplinit si m-a facut sa topai prin casa de bucurie. Imi doream atat de mult ca Dinamo sa cada de pe locul ala pe care nu il meritau direct pe 3. Sa piarda UCL la o aruncatura de bat. No comment. Sunt fericita.

h1

Poate…

13 Mai 2009

…ca timpul trece mult prea repede si nu ai timp sa realizezi ce trebuie facut intr-un anumit moment.

…ca oamenii in care ai crezut te-au dezamagit, dar tu inca le acorzi incredere.

…ca tot ce a fost frumos s-a destramat putin cate putin.

…ca speranta moare ultima…sau este primul pas spre dezamagire.

…ca nu ai depasit momentele triste care ti-au smuls lacrimi venite parca din adancul sufletului.

…ca regreti ce ai facut sau…ce nu ai facut.

…ca te iubesti sau, din contra, iti urasti existenta.

…ca ai visat prea mult sau deloc.

Sau POATE ca intr-o zi vei primi exact ceea ce meriti…BUN sau RAU?…nu vei stii decat atunci…

h1

Pe vremuri de criza

12 Mai 2009

P1020101P1020094P1020093

Vacanta de pasti care am petrecut-o acasa mi-a dat ocazia sa vad ce mai fac oamenii in vremuri de criza. Eram pe rau la un gratar si ne delectam simturile cu aripioarele ce sfaraiau deasupra focului si ne provocau fantezii culinare. Ne sorbeam in liniste cafeaua intinsi la soare cand deodata agitatie. Ne ridicam din scaune sa vedem ce se petrece. Taica’so lu Daiana ne spune linistit ca sunt doar unii care au ramas impotmoliti in rau cu masina. Ca asta e, asa ii place romanului sa isi spele masina toata ziua la rau. Si ne luam noi cafelele(eu, Diana si Seby) si ne indreptam spre un loc cu vizibilitate maxima ca sa putem rade in voie. Ne-am pus noi pe marginea raului si stateam ca la comedie(cafeaua intr-o mana si tigara in cealalta) pana cand s-a hotarat taica’so lu’ Diana sa ne strice bucuria si sa scape de chinuri pe saracii copii ce se chinuiau de zor, dar fara rezultat, sa iasa la mal.

h1

Tigara si sanatatea

11 Mai 2009

„Cate nu s-au scris despre binefacerile si pagubele ierbii lui Nicot? Transformarea ei in fum nu este numai o ocupatie placuta. Trebue sa tinem seama si de actiunea toxica. Oamenii nu s-au obisnuit cu tigara in urma unui calcul sau a unui rationament, ci din spirit de imitatie. Au inceput sa fumeze pentru ca si altii fumeaza. Curiozitatea a determinat dorinta si dupa un timp au gasit in satisfacerea acestei dorinte nu numai o placere a gustului, dar si un fel de divertisment, un moment de usurare in timpul preocuparilor vietei. Fumul tutunului le ascunde obstacolele vietii si-i ameteste putin. Medicii nici nu mai au curajul sa interzica tutunul, pe care barbatii si femeile il intrebuinteaza ca un leac impotriva neplacerilor, nelinistelor si pericolelor singuratatii si ale nostalgiei. Totusi, tutunul nu e fara primejdie. De la comedia primei tigari, de la greata, sudorile reci, palpitatiile si adesea varsaturile primei incercari, pana la criza dramatica a anghinei pectorale, exista o serie de grade intermediare. Tutunul a fost acuzat ca adoarme, paralizeaza vioiciunea intelectuala, slabeste memoria, da palpitatii si turbura digestia. Desigur, daca abuzam. Femeea e mult mai sensibila decat barbatul. Sanatatea ei poate fi sdruncinata. Femeile intoxicate de tigari se cunosc dupa paliditatea fetei, schimbarea trasaturilor, semnele unei imbatraniri premature. Imbibarea cu tabac se manifesta cu intepaturi dureroase, ameteli, amortiri, adevarate eclipse cerebrale. In general femeile sufera foarte putin de hipertensiune. Fumatoarele sunt, mai toate, atinse de aceasta boala. E vorba de femeile cari fumeaza mult. Fumatul trebue interzis persoanelor cari au palpitatie, ameteli sau cei cu turburari circulatorii. Trebue sa spunem ca de multe ori s-a atribuit tutunului unele manifestari, cari nu erau decat rezultatele emotiilor, grijilor, tendintelor bolnavicioase sau predispozitiilor ereditare. Cunosc un amic, fumator pasionat, care a fost silit sa se lase de fumat din cauza turburarilor cardiace si nervoase. Boala lui a disparut cu incetul. Dar renuntarea la tutun a fost pentru el inceputul unor reforme higienice mai generale, in asa fel ca disparitia boalei sale nu se datoreste numai suprimarii tutunului.

Intelegem ca tutunul poate fi o nevoie instinctiva, care poate fi respectata, atata timp cat e intrebuintat cu masura. Nu e vorba sa-l reprimam cu totul ci sa-l limitam. Nu trebuesc bagati in aceiasi oala acei cari fumeaza si acei cari abuzeaza. A fuma prea mult insemneaza a se expune unor turburari grave. Cultul tabacului e supus legei imperioase a moderatiei. Insfarsit, tutunul in afara ca intuneca mintea si paralizeaza fortele, e un afrodisiac(excitant sexual). Lucrari recente au adus o noua contributie la cunoasterea tutunului. Analiza compozitiei sale a dovedit prezenta unor gume diverse, gluten, amidon, acizi vegetali, rasina, grasimi, saruri diverse si a unui alcaloid care merita o atentie deosebita. Sarurile prezinta 19-27 la suta din frunza uscata, sarurile de potasiu sunt 5-20%, sarurile de calciu 18-21 la suta, saruri de magneziu 5-9%, clorura de sodiu 1/2-4 la suta, si de la 3-14% alcaloidul.

Alcaloidul este nicotina, substanta de consistenta oleioasa inodora si tonica. O doza de 10 centigrame ucide un caine. Nicotina e solubila in alcool si putin solubila in apa, iar nu toate tutunurile o contin in aceiasi proportie. Tutunul din America contine 2,3-6,9 la suta, cele din Franta 4,9-7,9; tutunul din Havana mai putin de 2%. Tutunul si sucul de tutun pot provoca unele accidente de otravire. Turburarile provocate de tutun sunt mereu expuse la conferintele savantilor. Ele sunt numeroase si intereseaza majoritatea organelor si functiilor psichice. Se curma apoi cand fumul de tutun a avut o actiune iritabila locala asupra sistemului nervos. Dar tutunul nu provoaca leziuni definitive. Deci accidentele trec odata cu incetarea otravirei.”

Articol din revista „Medicul nostru” din data de 6 Aprilie 1939

h1

Ani de liceu, Stela Enache si Florin Bogardo

11 Mai 2009

Timp, incotro mergi
Spre ce meleaguri noi grabit alergi
Cum poti, intr-o zi,
Sa schimbi in oameni mari niste copii?

Azi, in pod pitit
Sta ursuletul carn
Ieri mult iubit
Si, vrei ori nu vrei,
Anii de scoala, vezi, se duc si ei.

Ani de liceu cu emotii la romana
Scumpii ani de liceu cand la mate dai de greu
Ani de liceu cand tii soarele in mana
Si te crezi legendar Prometeu.

Ani de liceu cand se-ntampla o tragedie
Fiindca el te-a zarit
La un film cu alt baiat

Ani de liceu impletind cu poezie
Tot ce ai tu mai bun, mai curat
Ani…ani de liceu.

Timp, nu fi hain
Sa mai fim liceeni macar putin
Nu fi grabit
Anii de aur ce ne-ai daruit.

Ani de liceu cu prietenii pe viata
Scumpii ani de liceu iti vei aminti mereu
Ani de liceu, enigmatica prefata
La romanul ce e doar al meu.

Ani de liceu cand in recreatia mare
Te ascunzi ca sa poti inc-o data repeta
Ani de liceu cand o ora un an iti pare
Fiindca stii ca te va asculta.

Ani de liceu cu emotii la romana
Scumpii ani de liceu cand la mate dai de greu
Ani de liceu cand tii soarele in mana
Si te crezi legendar Prometeu.

Ani de liceu cand se-ntampla o tragedie
Fiindca el te-a zarit la un film cu alt baiat
Ani de liceu impletind cu poezie
Tot ce ai tu mai bun, mai curat

Ani…ani de liceu…
Ani…ani de liceu…

h1

ZIDUL LUI ADRIAN

2 Mai 2009

Zidul lui Adrian se afla in Anglia de Nord, se intinde de la un tarm la celalalt al marii si are o lungime de 120 km, o inaltime de 4,5 m si o latime de 3 m. A fost construit din peste 750 miliarde de metri cubi de piatra si, chiar daca tinem seama de proportiile Imperiului Roman de odinioara, este vorba de o constructie extrem de ambitioasa. Secole intregi arheologii si istoricii au analizat functia acestui zid, iar pe masura ce se inainta cu sapaturile, controversele erau tot mai incinse. Biograful lui Adrian oferea o explicatie simpla: imparatul a construit acest zid cu scopul de a trage o linie de demarcatie intre romani si barbari.

Inainte de construirea acestui zid, in anul 43 d. Hr., cateva generatii ale armatei romane au atacat Britania. In anul 84 d. Hr., inaintand spre nord, in urma bataliei de la Mons Graupius din nord-estul Scotiei, trupele romane au reusit sa invinga triburile caledoniene, care s-au dovedit a fi niste adversari puternici. Dar victoria Romei s-a dovedit a fi efemera. In anul 122 d. Hr., cand Adrian a sosit in Britania, trupele romane au fost nevoite sa se retraga pana in valea Tyne. Ajunsi acolo au format deja linia Stanegate, construind o multime de fortificatii. In felul acesta au ridicat o linie de aparare lunga de 128 km, de la Corbrige si pana la Carlisle, asezare situata la vest. Semnele indica faptul ca Adrian ajunsese la concluzii foarte pesimiste. Datorita faptului ca in partea de nord a Britaniei nu s-a reusit invingerea barbarilor, pentru retinerea acestora a fost nevoie de o linie de demarcatie, de o zona militara foarte bine pazita in partea de nord-vest a imensului imperiu, care sa simbolizeze, in acelasi timp, si puterea romana.

Zidul a fost construit la cativa km spre nord de valea Tyne. Trebuiau construite poduri peste fluvii, trebuia muncit in conditii vitrege. Pentru concretizarea acestui proiect era nevoie de proiectanti, de topografi si pietrari priceputi. In final, datorita trupelor romane extrem de numeroase, zidul a fost finalizat dupa opt ani. Pe parcursul constructii a fost nevoie sa se accepte abateri de la proiectul initial. A fost modificata latimea zidului, iar pe segmentul de vest, zidul construit initial din turba, a fost inlocuit cu unul din piatra.

La fiecare mila romana(1.481 m), linia de demarcatie a fost completata cu fortarete. La o distanta determinata, intre doua fortarete au fost amplasate cate doua bastioane. In fortarete incapeau multe persoane, dar majoritatea soldatilor erau nevoiti sa stationeze la sud de zid, situatie care a fost remediata in scurt timp. Mai exact, au mai fost construite 14 noi fortarete, printre ele si cele care exista si in prezent la Housesteads, Chesters si la Birdoswald. Aici au fost adapostiti zeci de mii de soldati romani.

Pe langa zidul intarit cu bastioane, turnuri si fortarete, romanii au construit si drumuri, concretizand si punctele de intendenta in cate o adancitura dintre doua movile de pamant, spre sud, paralel cu zidul. Si astazi se poate vedea un vallum(bastion de aparare). Iar pe drumul militar care face legatura intre vallum si zid se poate circula. La sud de zidul lui Adrian, de-a lungul drumului spre Stanegate, se gasesc localitatile Corbrige si Vindolanda, in ambele existand cate un muzeu cu obiecte extrem de valoroase, cu obiecte arheologice demne de toata atentia. In anul 1964, la Corbrige a fost descoperita o lada din lemn, din secolul al II-lea, care continea echipament militar roman. La Vindolanda si astazi este, la locul in care fusese initial, o fortareata romana. Datorita restaurarilor moderne, vizitatorii au posibilitatea sa se convinga de imensitatea si eficienta conferite de acest zid. Cea mai insemnata descoperire o reprezinta colectia de tablite din lemn, pe care se pot citi insemnari privind aprovizionarea armatei romane si probleme legate de viata personala a soldatilor. De-a lungul secolelor, Zidul lui Adrian a fost folosit si ca mina de piatra(pietrele din acest zid se gasesc si astazi in fundamentul sau peretii diferitelor case din regiune), ba mai mult, din anumite locuri au fost transportate in totalitate. In secolul al XVIII-lea, pe multe portiuni zidul a fost nivelat pentru a se face loc noilor drumuri de circulatie. In ciuda tuturor vitregiilor si devastarilor, opera lui Adrian poate fi identificata fara nicio problema, aceasta infatisandu-se privirilor de-a lungul uneia dintre cele mai frumoase regiuni din Marea Britanie.