Archive for the ‘Poezii’ Category

h1

Romanta fara ecou, Ion Minulescu

28 Februarie 2009

Iubire, bibelou de portelan,
Obiect cu existenta efemera,
Te regasesc pe-aceeasi etajera
Pe care te-am lasat acum un an…
Iti multumesc!…
Dar cum?… Ce s-a-ntamplat?…
Ce suflet caritabil te-a pastrat
In lipsa mea,
In lipsa ei,
In lipsa noastra?…
Ce demon alb,
Ce pasare albastra
Ti-a stat de veghe-atata timp
Si te-a-ngrijit
De nu te-ai spart
Si nu te-ai prafuit?…

Iubire, bibelou de portelan,
Obiect de pret cu smaltul nepatat,
Ramai pe loc acolo unde esti…
Sa nu te misti…
Si daca ne iubesti-
O!… daca ne iubesti cu-adevarat-
Asteapta-ne la fel inca un an…
Un an macar…
Atat…
Un singur an…

Iubire, bibelou de portelan!…

h1

Celei care minte, Ion Minulescu

28 Februarie 2009

Eu stiu c-ai sa ma-nseli chiar maine…
Dar fiindca azi mi te dai toata,
Am sa te iert-
E vechi pacatul
Si nu esti prima vinovata!…

In cinstea ta,
Cea mai frumoasa din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otravitoare in trepieduri de argint,
In pat ti-am presarat garoafe
Si maci-
Tot flori insangerate-
Si cu parfum de brad patat-am dantela pernelor curate,
Iar in covorul din perete ca si-ntr-o glastra am infipt
Trei ramuri verzi de lamaita
Si-un ram uscat de-Eucalipt.

Dar iata,
Bate miezul noptii…
E ora cand amantii, -alt’data,
Sorbeau cu-amantele-mpreuna otrava binecuvantata…
Deci vino,
Vino si desprinde-ti din pieptenul de fildes parul,
Infige-ti in priviri Minciuna
Si-n caldul buzei Adevarul
Si spune-mi:
Dintre cati avura norocul sa te aiba-asa
Cati au murit
Si cati blesteama de-a nu te fi putut uita?…

Eu stiu c-ai sa ma-nseli chiar maine…
Dar fiindca azi mi te dai toata,
Am sa te iert-
E vechi pacatul
Si nu esti prima vinovata!…

Deci nu-ti cer vorbe-mperecheate de sarutari,
Nu-ti cer sa-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la altii,
Ci tot ce n-ai spus nimanui.
Si nu-ti cer patima nebuna si fara de sfarsit,
Nu-ti cer
Nimic din ce poetul palid
Cerseste-n veci de veci, stingher,
Voi doar sa-mi schimbi de poti o clipa
Din sirul clipelor la fel,
Sa-mi torni in suflet infinitul unui pahar de hidromer,
In par sa-mi impletesti cununa de laur verde
Si in priviri
Sa-mi impietresti pe veci minciuna neprihanitelor iubiri.

Si-asa tacuti-
Ca doua umbre, trantiti pe maldarul de flori-
Sa-ncepem slujba-n miez de noapte
Si maine s-o sfarsim in zori!

h1

Pastel, George Bacovia

26 Februarie 2009

Adio, pica frunza
Si-i galbena ca tine,-
Ramai si nu mai plange;
Si uita-ma pe mine.

Si s-a pornit iubita
Si s-a pierdut in zare-
Iar eu in golul toamnei
Chemam in aiurare

-Mai stai de ma alinta
Cu mana ta cea mica
Si spune-mi de ce-i toamna
Si frunza de ce pica.

h1

Indemn de Demostene Botez

26 Februarie 2009

Cand te duci seara la culcare
Si-ti pui o mana sub obraz,
Sa te intrebi cu-ngrijorare:
„Ce-am facut oare azi?”

O zi trecuta fara fapte
Care sa-ti fi ramas in minte,
In viata ta e ca o noapte
Sau ca un basm fara cuvinte.

E ca si cum n-ai fi trait
Si ti-ai pierdut o zi din viata,
Si soarele s-ar fi oprit
Cazut in somn de dimineata.

Cat timp tu n-ai facut nimic,
Pamantul s-a-nvartit o data,
Si doar nu-i atat de mic,
Si-a dus in spate lumea toata.

Sa-ti fie aceste vorbe indemn
Al vietii tale care vine,
Sa lasi pe unde treci insemn
Ca ai facut si tu un bine.

Si de esti vrednic cum as vrea,
Drept semn al timpului prezent,
Tu sa ridici prin munca ta
Si gandul tau, un monument.

P.S. Asta e poezia mea preferata din copilarie. E speciala pentru mine si o am lipita pe usa de la camera 🙂